Centrul Comprehensiv AVC Chișinău, ghid pentru familie

Îngrijirea pacientului după AVC la domiciliu: ghid complet pentru familie

Cum așezați pacientul în pat, cum îl ridicați și îl mutați pe scaun, ce exerciții și ce masaj puteți face acasă, cum îl ajutați să mănânce, să vorbească și să se orienteze, ce ajutoare simple puteți face singuri și când trebuie chemat medicul. Pas cu pas, cu ilustrații și fișe de print pentru fiecare temă.

  • 17teme
  • 23ilustrații pas cu pas
  • A4fișă de print pe fiecare temă

Semne de alarmă: când sunați la 112 și când anunțați medicul

Sunați imediat la 112

  • Apar semne noi de AVC: dezechilibru, tulburări de vedere, față asimetrică, slăbiciune într-un braț sau picior, vorbire neclară (BE-FAST).
  • Durere de cap bruscă și foarte puternică.
  • Convulsii sau pierderea cunoștinței.
  • Înecare cu mâncare, cu imposibilitatea de a respira sau de a tuși.
  • Lipsă bruscă de aer sau durere în piept.
  • Cădere cu lovirea capului, mai ales sub tratament anticoagulant.
Sună la 112

Anunțați medicul în aceeași zi

  • Febră, tuse după mese sau respirație zgomotoasă.
  • Gambă umflată, caldă și dureroasă.
  • O escară nouă, o bășică sau o rană pe zonele de presiune.
  • Confuzie nouă, somnolență neobișnuită sau schimbare bruscă a comportamentului.
  • Refuzul mâncării și al lichidelor sau lipsa urinării mai multe ore.
  • Sânge în urină, scaun negru sau sângerări ale gingiilor, la pacienții cu anticoagulante.
  • Tristețe profundă sau gânduri de moarte.
01

Pregătirea casei pentru întoarcerea pacientului

Primele săptămâni acasă sunt cele mai grele, iar multe căderi și răni apar din cauza obstacolelor obișnuite. Câteva schimbări simple, făcute înainte de externare, fac casa mult mai sigură. Bifați în lista de mai jos ce ați pregătit deja.

Lista de verificare a casei

Casa pregătită

0 din 0 puncte bifate

Dormitor

Baie

Holuri și camere

Scări și intrare

Bucătărie și masă

Unde doarme pacientul

Dacă se poate, amenajați dormitorul la parter, aproape de baie. Patul trebuie să fie accesibil din ambele părți, iar înălțimea lui ideală este cea la care pacientul, așezat pe margine, ține tălpile pe podea și genunchii la unghi drept.

  • Un pat medical cu înălțime reglabilă ușurează mult îngrijirea; poate fi închiriat sau împrumutat.
  • Așezați patul astfel încât pacientul să coboare pe partea sănătoasă: așa se ridică singur mai ușor.
  • Lăsați lângă pat o veioză, telefonul, apa și ochelarii, pe partea pe care pacientul le poate apuca.
  • Un clopoțel sau o sonerie fără fir îi permite să vă cheme de oriunde.
↑ Înapoi la cuprins
02

Poziționarea corectă în pat

O poziție corectă în pat previne durerea de umăr, rigiditatea mușchilor (spasticitatea) și escarele. Pacientul care nu se mișcă singur trebuie întors la fiecare 2–3 ore, inclusiv noaptea, dacă medicul nu recomandă altfel.

Culcat pe partea afectată

Este o poziție foarte bună: partea afectată primește stimuli, iar mâna sănătoasă rămâne liberă.

  1. Umărul afectat se aduce ușor înainte, ca pacientul să nu stea direct pe el.
  2. Brațul afectat stă întins în față, cu palma în sus, sprijinit pe pat.
  3. Piciorul sănătos se îndoaie și se sprijină pe o pernă, în fața celui afectat.
  4. O pernă la spate împiedică rostogolirea pe spate.
Atenție

Nu trageți niciodată de brațul afectat pentru a aduce umărul înainte. Mutați-l ținând de omoplat.

Umărul afectat, adus înaintePernă la spatePiciorul de sussprijinit pe pernăbrațul afectat: în față, palma în sus
Pacient culcat pe partea afectată, cu umărul adus înainte și perne de sprijin

Culcat pe partea sănătoasă

  1. Brațul afectat se sprijină pe o pernă, în fața corpului, la nivelul umărului.
  2. Piciorul afectat se îndoaie și se așază pe o pernă, ca șoldul să nu cadă înainte.
  3. Capul stă pe o pernă, aliniat cu trunchiul.

Culcat pe spate

Poziția pe spate se folosește mai rar și pentru perioade scurte, fiindcă favorizează spasticitatea și escarele la sacru și călcâie.

  • O pernă subțire sub umărul și brațul afectat, cu palma în sus.
  • Un prosop rulat lângă șoldul afectat, ca piciorul să nu se rotească în afară.
  • Călcâiele nu trebuie să stea pe saltea: o pernă sub gambe le ține „în aer”.
  • Nu puneți pernă sub genunchi pentru perioade lungi.

Cum întoarceți pacientul în pat

  1. Explicați ce urmează să faceți; rugați pacientul să ajute cât poate.
  2. Ridicați patul la înălțimea taliei dumneavoastră, dacă se poate.
  3. Îndoiți genunchii pacientului, cu tălpile pe saltea.
  4. Puneți o mână pe umărul și cealaltă pe șoldul opus și rostogoliți-l spre dumneavoastră, dintr-o singură mișcare.
  5. Așezați pernele ca în pozițiile de mai sus.
Sfat

Un cearșaf îndoit în două, pus sub trunchi, vă ajută să mutați pacientul în sus în pat fără să-l trageți de brațe.

rostogolirespre îngrijitor1genunchiiîndoiți2mâinile pe umărși pe șold
Îngrijitorul întoarce pacientul în pat ținându-l de umăr și de șold
↑ Înapoi la cuprins
03

Ridicarea din pat și transferurile

Transferurile din pat pe scaun, pe scaunul cu rotile sau la toaletă se învață cel mai bine cu kinetoterapeutul. Regulile de mai jos vă protejează atât pe pacient, cât și spatele dumneavoastră.

Din culcat în șezut, pe marginea patului

  1. Întoarceți pacientul pe partea pe care va coborî (de preferat partea sănătoasă).
  2. Coborâți-i ușor picioarele peste marginea patului.
  3. Pacientul se împinge în cotul și palma de jos, iar dumneavoastră îl ajutați ținându-l de umăr și de șold, nu de braț.
  4. Lăsați-l să stea așezat câteva minute: dacă amețește, mai așteptați înainte să se ridice.
Atenție

Amețeala la ridicare poate fi semn de tensiune scăzută. Nu treceți mai departe până nu dispare.

Mâna sănătoasăîmpinge în salteaumărși șold,nu brațul
Pacient așezat pe marginea patului, ajutat de îngrijitor de umăr și de șold

Din pat pe scaun sau pe scaunul cu rotile

  1. Așezați scaunul lângă pat, pe partea sănătoasă, la un unghi de aproximativ 45°.
  2. La scaunul cu rotile: puneți frânele și scoateți suportul pentru picioare.
  3. Pacientul stă pe marginea patului, cu tălpile pe podea și ușor în spate față de genunchi.
  4. Stați în fața lui, cu genunchii ușor îndoiți și spatele drept; blocați-i genunchiul afectat cu genunchii dumneavoastră.
  5. Pacientul se apleacă înainte, „cu nasul peste vârfurile picioarelor”, și se ridică la numărătoarea „unu, doi, trei”.
  6. Rotiți-vă împreună spre scaun, cu pași mici, până simte scaunul în spatele picioarelor, apoi se așază încet.
Sfat

O centură de transfer (sau un cordon lat) pusă în jurul taliei pacientului vă oferă o priză sigură, fără să trageți de brațe sau de haine.

Atenție

Nu ridicați niciodată pacientul trăgând de brațul afectat sau de sub axilă: așa apare cel mai des durerea de umăr după AVC.

45°vedere de susîngrijitorfrâne puseNasul pestevârfurilepicioarelor
Transferul din pat pe scaun: scaunul la 45 de grade pe partea sănătoasă și aplecarea înainte

Ridicarea în picioare de pe scaun

  1. Pacientul vine cu șezutul spre marginea scaunului.
  2. Tălpile se așază pe podea, ușor în spatele genunchilor, cu greutatea pe ambele picioare.
  3. Se apleacă înainte și se împinge în brațele scaunului sau în genunchi.
  4. Se ridică drept, cu privirea înainte, nu în jos.
Sfat

Un scaun cu brațe, mai înalt și stabil, ușurează mult ridicarea. Evitați fotoliile joase și moi.

↑ Înapoi la cuprins
04

Mersul și urcatul scărilor

Mersul se reia treptat, întâi cu sprijin, apoi cu baston sau cadru, după indicațiile kinetoterapeutului. Încurajați pacientul să meargă zilnic, chiar și câțiva pași: mișcarea este parte din recuperare.

Cum însoțiți pacientul la mers

  • Stați pe partea afectată, puțin în spatele pacientului.
  • Țineți-l de centura de transfer sau de talie, nu de mână.
  • Bastonul se ține în mâna sănătoasă și înaintează odată cu piciorul afectat.
  • Încălțămintea trebuie să fie închisă, cu talpă antiderapantă; papucii fără călcâi sunt periculoși.
Însoțitorul: pe partea afectată, puțin în spateBastonul înmâna sănătoasă
Îngrijitorul merge pe partea afectată a pacientului, care ține bastonul în mâna sănătoasă

Scările: sus cu piciorul sănătos, jos cu cel afectat

Regula ușor de ținut minte: urcă întâi piciorul sănătos, coboară întâi piciorul afectat. Piciorul sănătos face mereu efortul, iar cel afectat urmează.

  • La urcare, stați în spatele și ușor sub pacient.
  • La coborâre, stați în fața lui, cu o treaptă mai jos.
  • Pacientul se ține de balustradă cu mâna sănătoasă.
  • Câte o treaptă o dată, cu ambele picioare pe aceeași treaptă înainte de următoarea.
SUS: piciorulsănătos întâiJOS: piciorulafectat întâi
Pe scări se urcă întâi cu piciorul sănătos și se coboară întâi cu piciorul afectat
↑ Înapoi la cuprins
05

Ce faceți dacă pacientul cade

Căderile sunt frecvente după un AVC. Important este să nu vă grăbiți: o ridicare greșită poate agrava o fractură sau vă poate răni pe dumneavoastră.

Primii pași după cădere

  1. Păstrați-vă calmul și vorbiți cu pacientul. Rugați-l să nu se ridice imediat.
  2. Verificați dacă răspunde, dacă respiră normal și dacă are dureri, sângerări sau o deformare la un membru.
  3. Dacă și-a lovit capul, mai ales dacă ia anticoagulante, sunați la 112, chiar dacă pare bine.
  4. Dacă nu se poate mișca, are dureri mari sau pare confuz, nu-l ridicați: acoperiți-l cu o pătură și sunați la 112.

Cum se ridică pacientul, dacă nu s-a rănit

  1. Aduceți lângă el un scaun stabil, sprijinit de perete.
  2. Pacientul se întoarce pe o parte, apoi se ridică în patru labe.
  3. Se apropie de scaun și își sprijină mâinile pe el.
  4. Pune în față piciorul sănătos, cu talpa pe podea (poziția „în genunchi pe un picior”).
  5. Se împinge în piciorul sănătos și în mâini, se ridică și se întoarce să se așeze pe scaun.
Atenție

Nu încercați să ridicați singur un pacient care nu vă poate ajuta. Cereți ajutor sau sunați la 112.

1în patru labe2în genunchi3pe scaun
Ridicarea după cădere în trei pași: în patru labe, în genunchi pe un picior lângă scaun, apoi așezat pe scaun

Cum preveniți căderile

  • Scoateți covorașele, cablurile și obiectele de pe jos.
  • Lăsați o lumină de veghe aprinsă noaptea, pe drumul spre baie.
  • Puneți bare de sprijin în baie și lângă toaletă.
  • Discutați cu medicul medicamentele care dau amețeli sau somnolență.
↑ Înapoi la cuprins
06

Umărul și brațul afectat

Durerea de umăr apare la mulți pacienți după AVC, fiindcă mușchii slăbiți nu mai țin articulația la locul ei. De cele mai multe ori poate fi prevenită prin felul în care așezați și mișcați brațul.

Cum sprijiniți brațul

  • Când pacientul stă pe scaun, brațul afectat se sprijină pe o masă, pe o pernă în poală sau pe brațul scaunului, nu atârnă.
  • Palma stă deschisă, cu degetele întinse.
  • În scaunul cu rotile, folosiți o tăviță sau masa din carton descrisă mai jos.
  • Purtați eșarfa de braț doar dacă a recomandat-o medicul sau kinetoterapeutul.
Brațul atârnăBrațul sprijinit pe pernă
Brațul afectat nu trebuie să atârne: se sprijină pe o pernă pe masă

Ce să nu faceți

  • Nu trageți de brațul afectat la îmbrăcare, la ridicare sau la mutarea în pat.
  • Nu ridicați brațul peste nivelul umărului fără sprijinul omoplatului.
  • Nu-l lăsați să atârne peste marginea patului sau a scaunului.
Anunțați medicul

Umărul devine roșu, cald, umflat sau foarte dureros: anunțați medicul.

↑ Înapoi la cuprins
07

Ajutoare simple, făcute acasă

Multe dintre dispozitivele scumpe din magazinele de profil pot fi înlocuite, pentru început, cu soluții făcute din lucruri pe care le aveți în casă. Ele nu înlocuiesc echipamentele recomandate de specialist, dar ajută mult în primele zile.

Masa din cutie de carton pentru pat sau scaun

O măsuță ușoară pe care pacientul mănâncă, citește sau își sprijină brațul afectat, fie în pat, fie în scaunul cu rotile.

  1. Alegeți o cutie de carton tare, puțin mai lată decât coapsele pacientului și înaltă cât să rămână spațiu deasupra genunchilor.
  2. Pe două laturi opuse, decupați câte un arc mare, ca să rămână „picioarele” mesei și loc pentru coapse.
  3. Întăriți marginile tăiate și colțurile cu bandă adezivă lată.
  4. Acoperiți fața de sus cu o folie sau o mușama, ca să se poată șterge.
  5. Lipiți pe margini benzi de carton de 2–3 cm, ca să nu alunece obiectele.
  6. Puneți dedesubt un prosop sau un covoraș antiderapant, ca masa să nu se miște.
Sfat

Pentru brațul afectat, puneți pe masă o pernă subțire: brațul stă sprijinit la înălțimea potrivită și umărul nu mai „trage”.

1Decupați arcurile2Gata: masă pe pat
Masă din cutie de carton: se decupează arcuri pe două laturi și se așază peste picioarele pacientului

Cana decupată pentru înghițire

Pacienții cu probleme de înghițire nu trebuie să dea capul pe spate când beau. O cană de plastic decupată pe marginea dinspre nas permite băutul cu bărbia ușor în jos.

  1. Luați un pahar de plastic moale.
  2. Pe partea opusă celei din care bea, decupați un semicerc de 3–4 cm lățime.
  3. Netezați marginea tăiată cu bandă adezivă, ca să nu fie tăioasă.
Atenție

Folosiți cana numai dacă înghițirea pacientului a fost evaluată și băutul lichidelor este permis.

loc pentru nasPahar de plastic decupatBea cu bărbia ușor în jos
Pahar decupat pentru nas, care permite băutul cu bărbia în jos

Mânere îngroșate pentru tacâmuri și pix

O mână slăbită apucă mai ușor un mâner gros. Înfășurați mânerul lingurii, furculiței sau pixului cu un burete, cu un tub de izolație pentru țevi sau cu mai multe straturi de bandă.

burete sau tub de izolațiepix cu bandă înfășurată
Lingură și pix cu mâner îngroșat cu burete sau bandă

Farfuria care nu alunecă

  • Puneți sub farfurie un prosop umed sau un covoraș antiderapant.
  • O farfurie adâncă sau o margine improvizată pe o parte ajută la împingerea mâncării în lingură cu o singură mână.

Frânghia pentru ridicarea în pat

O frânghie groasă, cu noduri sau bucle la fiecare 30 cm, legată solid de piciorul patului, îi permite pacientului să se tragă singur în șezut, cu mâna sănătoasă.

Atenție

Legați frânghia doar de cadrul fix al patului, nu de saltea sau de părți care se mișcă.

legată de patSe trage cu mâna sănătoasă
Frânghie cu noduri legată de capătul patului, cu care pacientul se ridică în șezut

Perna-rulou din prosop

Un prosop mare, rulat strâns și legat cu elastice, ține piciorul drept în pat, susține mâna (pacientul o „îmbrățișează”) sau se pune la spate când stă culcat pe o parte.

↑ Înapoi la cuprins
08

Exerciții la domiciliu

Exercițiile zilnice mențin mobilitatea articulațiilor, previn rigiditatea și ajută creierul să reînvețe mișcarea. Faceți-le doar după ce kinetoterapeutul le-a aprobat pentru pacientul dumneavoastră și opriți-vă dacă apare durere.

Reguli generale

  • De 1–2 ori pe zi, câte 10 repetări din fiecare exercițiu, încet și fără smucituri.
  • Respirați normal; nu țineți respirația.
  • Lucrați întâi cu partea sănătoasă, apoi cu cea afectată, ca pacientul să vadă și să înțeleagă mișcarea.
  • Exercițiile în pat se fac pe o suprafață fermă, nu pe o saltea foarte moale.

Exerciții în pat

  1. Ridicarea brațelor cu mâinile împreunate: pacientul își împreunează degetele și, cu ajutorul mâinii sănătoase, ridică ambele brațe spre tavan, apoi le coboară.
  2. Podul: culcat pe spate, cu genunchii îndoiți și tălpile pe saltea, ridică șezutul câteva secunde, apoi îl coboară.
  3. Mișcarea gleznelor: vârfurile picioarelor se trag spre el și se împing în jos, ca la pedalare. Ajută și circulația în picioare.
  4. Rotirea genunchilor: cu genunchii îndoiți și lipiți, îi lasă ușor într-o parte, apoi în cealaltă.
Brațele ridicate împreunăPodul: șezutul sus
Exerciții în pat: ridicarea brațelor cu mâinile împreunate și podul

Exerciții pentru mână

  1. Strângerea unei mingi moi sau a unui burete, apoi deschiderea completă a palmei.
  2. Întinderea pe rând a fiecărui deget, cu ajutorul celeilalte mâini.
  3. Întoarcerea palmei în sus și în jos, cu antebrațul sprijinit pe masă.
  4. Mutarea unor obiecte mici (nasturi, fasole) dintr-un bol în altul.
Deschideți complet palmaStrângeți o minge moale
Exerciții pentru mână: deschiderea palmei și strângerea unei mingi moi

Exerciții pe scaun și pentru echilibru

  1. Ridicări de pe scaun: se ridică în picioare și se așază încet, de 5–10 ori, cu sprijin în față.
  2. Aplecări: așezat, se apleacă înainte și în lateral, ca și cum ar lua un obiect de pe masă.
  3. Stat în picioare: cu mâinile pe un blat stabil, își mută greutatea de pe un picior pe altul.
Atenție

Exercițiile în picioare se fac doar cu cineva alături și cu un sprijin stabil în față.

Programul pe 7 zile

Programul săptămânii

Bifați exercițiile făcute în fiecare zi.

ExercițiuZiua 1Z1Ziua 2Z2Ziua 3Z3Ziua 4Z4Ziua 5Z5Ziua 6Z6Ziua 7Z7
Ridicarea brațelor cu mâinile împreunate (10×)
Podul în pat (10×)
Mișcarea gleznelor (20×)
Strângerea și deschiderea mâinii (10×)
Ridicări de pe scaun (5–10×)
Plimbare însoțită (câteva minute)

Programul este orientativ. Numărul de repetări și exercițiile potrivite le stabilește kinetoterapeutul.

↑ Înapoi la cuprins
09

Masajul și spasticitatea

Masajul ușor relaxează mușchii, îmbunătățește circulația și aduce confort. Spasticitatea, adică rigiditatea mușchilor de pe partea afectată, se tratează în primul rând prin poziționare corectă, mișcare zilnică și întinderi lente.

Cum se face un masaj ușor

  1. Folosiți o cremă sau un ulei neutru și mâini calde.
  2. Faceți mișcări lungi, lente, cu toată palma, de la mâini și picioare spre inimă.
  3. Apăsați ușor; masajul nu trebuie să doară.
  4. 5–10 minute pentru fiecare braț sau picior sunt suficiente.
de la mână spre inimă, cu mișcări lungi și lente
Masaj ușor cu mișcări lungi, de la mână spre umăr și inimă

Unde nu se face masaj

  • Pe o gambă umflată, roșie, caldă sau dureroasă: poate fi un cheag de sânge (tromboză) și masajul este periculos.
  • Pe zonele cu piele roșie de la presiune sau cu răni.
  • Pe vene varicoase proeminente.
  • Peste articulații umflate sau dureroase.
Anunțați medicul

Gamba unui picior s-a umflat brusc, doare și este caldă: anunțați imediat medicul. Dacă apare și lipsa de aer, sunați la 112.

Întinderile pentru spasticitate

  • Întindeți ușor mușchiul până simțiți rezistență și mențineți poziția 20–30 de secunde, fără să forțați.
  • Cele mai importante: degetele și încheietura mâinii (deschiderea palmei), cotul (întinderea brațului) și glezna (vârful piciorului spre gambă).
  • Mișcările bruște cresc rigiditatea; cele lente o reduc.
Sfat

Dacă spasticitatea doare sau împiedică îngrijirea, spuneți medicului: există tratamente eficiente, inclusiv injecții cu toxină botulinică.

↑ Înapoi la cuprins
10

Pielea și prevenirea escarelor

Escarele sunt răni care apar acolo unde osul apasă pe saltea sau pe scaun mult timp. Se formează în câteva ore și se vindecă în săptămâni sau luni, așa că prevenția este esențială.

Unde apar escarele

Verificați zilnic, cu atenție: sacrul și coccisul, călcâiele, șoldurile, coatele, omoplații și ceafa.

ceafaomoplațicoatesacrumcălcâieCulcat pe spateCulcat pe o parte
Zonele unde apar escarele: culcat pe spate și culcat pe o parte

Cum le preveniți

  • Schimbați poziția la fiecare 2–3 ore în pat și la fiecare oră pe scaun (sau rugați pacientul să se ridice puțin).
  • Folosiți o saltea antiescară, dacă pacientul stă mult în pat.
  • Țineți pielea curată și uscată; schimbați imediat lenjeria udă.
  • Hidratați pielea uscată cu o cremă neutră, fără să frecați zonele roșii.
  • Asigurați-vă că pacientul mănâncă suficiente proteine și bea lichide.

Testul cu degetul

Apăsați ușor cu degetul pe o zonă roșie. Dacă se albește și apoi revine la culoare, circulația este bună. Dacă rămâne roșie, este începutul unei escare: zona nu mai trebuie să stea sub presiune și trebuie anunțat medicul sau asistenta.

Anunțați medicul

Pielea s-a rupt, apare o bășică, o rană închisă la culoare, secreție sau miros: anunțați medicul.

↑ Înapoi la cuprins
11

Înghițirea și alimentația

Mulți pacienți au, după AVC, dificultăți de înghițire (disfagie). Mâncarea sau lichidele pot ajunge în plămâni și pot produce pneumonie. De aceea, felul în care pacientul mănâncă este la fel de important ca ceea ce mănâncă.

Poziția la masă

  • Pacientul stă drept, la 90°, pe scaun sau în pat, cu capul ușor aplecat înainte.
  • Rămâne așezat încă 30 de minute după masă.
  • Nu mănâncă și nu bea niciodată culcat sau pe jumătate culcat.
90°Bărbia ușor în jos,înghițituri miciRămâne așezat30 de minutedupă masă
Poziția corectă la masă: drept, la 90 de grade, cu bărbia ușor în jos

Cum mâncați împreună

  • Înghițituri și guri mici, cu linguriță de ceai.
  • Așteptați să înghită complet înainte de următoarea înghițitură.
  • Fără grabă, fără televizor și fără conversații în timpul înghițirii.
  • Respectați consistența recomandată de logoped (piure, lichide îngroșate etc.).
  • Nu folosiți pai decât dacă specialistul l-a permis.
Atenție

Medicamentele nu se zdrobesc și nu se amestecă în mâncare fără acordul medicului sau al farmacistului.

Semne că mâncarea „merge greșit”

  • Tuse sau înecare în timpul mesei ori imediat după.
  • Vocea devine „udă”, gâlgâită, după înghițire.
  • Mâncarea rămâne în obraz pe partea afectată.
  • Febră sau infecții respiratorii repetate.
Anunțați medicul

Pacientul se îneacă și nu poate tuși, vorbi sau respira: sunați imediat la 112.

Igiena gurii

Spălați dinții sau proteza de două ori pe zi și curățați gura după fiecare masă, mai ales pe partea afectată, unde rămân resturi. O gură curată scade riscul de pneumonie.

↑ Înapoi la cuprins
12

Vorbirea și comunicarea

AVC-ul poate afecta capacitatea de a vorbi, de a înțelege, de a citi sau de a scrie (afazie) ori poate face vorbirea neclară (dizartrie). Inteligența pacientului rămâne de obicei aceeași: are nevoie doar de alt mod de a comunica.

Cum vorbiți cu un pacient cu afazie

  • Vorbiți rar, cu propoziții scurte și simple, fără să țipați.
  • Puneți o singură întrebare o dată, de preferat cu răspuns „da” sau „nu”.
  • Lăsați-i timp să răspundă; nu terminați propozițiile în locul lui, decât dacă vă roagă.
  • Folosiți gesturi, obiecte, imagini și scrisul.
  • Opriți televizorul și radioul când vorbiți.
  • Vorbiți cu el ca un adult, nu ca un copil.
DANUVrei apă?Întrebări scurte, cu răspuns da sau nu, și imagini
Îngrijitorul comunică cu pacientul folosind o imagine și cartonașe DA și NU

Dacă vorbirea este neclară (dizartrie)

  • Stați față în față, ca să-i vedeți buzele.
  • Rugați-l să vorbească rar și să repete, fără grabă.
  • Repetați ce ați înțeles, ca să verificați.
  • Dacă oboseala îi încurcă vorbirea, amânați conversațiile importante.

Tabla de comunicare

Tabla de comunicare

Pacientul arată cu degetul cartonașul. Atingeți un cartonaș ca să-l măriți pe ecran.

Alfabet și cifre, pentru cuvinte scrise literă cu literă:

↑ Înapoi la cuprins
13

Vederea și atenția

După AVC, unii pacienți nu mai văd o jumătate din câmpul vizual (hemianopsie) sau nu mai „observă” o parte a corpului și a spațiului (neglijare). Pacientul poate mânca doar jumătate din farfurie sau se poate lovi de uși fără să-și dea seama de ce.

Adaptări simple în casă

  • La început, puneți obiectele importante (telefon, apă, ochelari) pe partea pe care vede.
  • Treptat, încurajați-l să întoarcă capul spre partea afectată: vorbiți-i și din acea parte.
  • O bandă colorată pe marginea farfuriei sau pe tocul ușii îl ajută să „caute” partea lipsă.
  • Lumină bună, fără strălucire puternică, și mai puține obiecte pe masă.
  • La citit, o riglă sau o linie colorată pe marginea paginii arată unde începe rândul.
Bandă colorată pe partea nevăzutănu vedevedeîntoarceți capul
Farfurie cu bandă colorată pe partea pe care pacientul nu o vede și câmpul vizual pe jumătate

Siguranța

  • Pacientul cu neglijare nu trebuie să gătească sau să traverseze singur strada până nu este evaluat.
  • Conducerea mașinii nu se reia fără acordul medicului.
  • Ochelarii vechi trebuie verificați la oftalmolog după AVC.
↑ Înapoi la cuprins
14

Memoria, emoțiile și starea psihică

AVC-ul poate afecta memoria, atenția, organizarea și emoțiile. Aceste schimbări sunt la fel de reale ca slăbiciunea unui braț și nu sunt „lipsă de voință”.

Memoria și orientarea

  • O rutină zilnică fixă: aceleași ore pentru trezire, mese, exerciții și somn.
  • Un calendar mare, un ceas vizibil și o tablă cu ziua, data și programul zilei.
  • Un organizator de medicamente pe zile și ore.
  • Câte o activitate o dată, fără întreruperi.
  • Notițe scurte, puse la vedere, pentru lucrurile importante.
MIERCURI7octombrieLMMJVSDCalendar mareOrganizator de pastile
Calendar mare, ceas și organizator de medicamente pe zile

Depresia și anxietatea

Aproximativ unul din trei pacienți are depresie după AVC. Semnele sunt tristețea care nu trece, lipsa de interes, tulburările de somn și de apetit, retragerea și refuzul exercițiilor. Depresia se tratează, iar tratamentul ajută și recuperarea fizică.

Anunțați medicul

Pacientul vorbește despre moarte sau despre faptul că nu mai vrea să trăiască: anunțați imediat medicul. În pericol imediat sunați la 112.

Plânsul sau râsul fără motiv

Unii pacienți plâng sau râd brusc, fără să poată controla reacția (labilitate emoțională). Nu înseamnă neapărat că sunt triști. Schimbarea calmă a subiectului ajută; spuneți medicului, fiindcă există tratament.

↑ Înapoi la cuprins
15

Îngrijirea de zi cu zi

Activitățile zilnice sunt și ele exerciții. Lăsați pacientul să facă singur tot ce poate, chiar dacă durează mai mult: fiecare mișcare făcută singur îl apropie de independență.

Îmbrăcarea

Regula de bază: îmbrăcarea începe cu partea afectată, dezbrăcarea începe cu partea sănătoasă.

  • Pacientul stă așezat pe scaun sau pe marginea patului.
  • Hainele largi, cu nasturi mari, fermoar sau arici, sunt mai ușor de folosit.
  • Pantofi cu arici sau șireturi elastice și un încălțător cu mâner lung.
123brațul afectatbrațul sănătosÎmbrăcarea începe cu partea afectată
Ordinea îmbrăcării: întâi brațul afectat, apoi capul, apoi brațul sănătos

Igiena și dușul

  • Un scaun de duș și bare de sprijin fac spălatul mult mai sigur decât cada.
  • Covorașul antiderapant, atât în duș cât și în afara lui.
  • Verificați temperatura apei cu mâna sănătoasă sau cu a dumneavoastră: partea afectată poate să nu simtă apa fierbinte.
  • Un burete cu mâner lung ajunge la spate și la picioare.
bară de sprijinscaun de dușcovoraș antiderapant
Baie adaptată: scaun de duș, bară de sprijin și covoraș antiderapant

Toaleta și continența

  • Un program fix de mers la toaletă, la fiecare 2–3 ore, previne „accidentele”.
  • Lichidele se beau mai ales ziua; seara, mai puțin.
  • Un înălțător de toaletă și o bară de sprijin ajută la așezare și ridicare.
  • Constipația se previne cu lichide, fibre (legume, fructe) și mișcare.
Anunțați medicul

Usturime la urinare, urină tulbure sau cu miros puternic, febră sau lipsa urinării mai multe ore: anunțați medicul.

Somnul

Oboseala este foarte frecventă după AVC. Planificați pauze de odihnă în timpul zilei, dar evitați somnul lung după-amiaza, care strică somnul de noapte. Sforăitul puternic cu pauze în respirație trebuie spus medicului.

↑ Înapoi la cuprins
16

Prevenirea unui nou AVC

Riscul unui nou AVC este cel mai mare în primele luni. O mare parte din prevenție se face acasă, în fiecare zi.

Ce contează cel mai mult

  • Medicamentele se iau zilnic, la aceeași oră, chiar dacă pacientul se simte bine. Anticoagulantele și antiagregantele nu se opresc niciodată fără medic.
  • Tensiunea arterială se măsoară acasă și se notează; valorile se arată medicului.
  • Glicemia și colesterolul se controlează conform recomandărilor.
  • Fumatul se oprește complet, iar alcoolul se evită.
  • Mișcarea zilnică și o alimentație cu puțină sare, multe legume și pește.
Sfat

Învățați semnele AVC după testul BE-FAST: echilibru, ochi, față, braț, vorbire, timp. La orice semn nou, sunați imediat la 112.

↑ Înapoi la cuprins
17

Grija pentru îngrijitor

Îngrijirea unui om drag după AVC este o muncă grea, fizic și emoțional. Un îngrijitor epuizat nu mai poate ajuta, așa că grija pentru dumneavoastră face parte din îngrijirea pacientului.

Cum vă protejați

  • Împărțiți sarcinile cu alți membri ai familiei și acceptați ajutorul oferit.
  • Planificați zilnic măcar puțin timp doar pentru dumneavoastră.
  • Învățați de la kinetoterapeut cum să ridicați fără să vă afectați spatele.
  • Păstrați-vă propriile controale medicale și somnul.
  • Vorbiți cu medicul de familie despre servicii de îngrijire la domiciliu și despre grupuri de sprijin.
Sfat

Tristețea, iritabilitatea și oboseala permanentă sunt semne de epuizare. Cereți ajutor din timp, nu la capătul puterilor.

Și dumneavoastrăaveți nevoie de odihnă
Îngrijitorul se odihnește cu o ceașcă de ceai
↑ Înapoi la cuprins

Întrebări frecvente despre îngrijirea după AVC

Cât de des trebuie întors în pat un pacient după AVC?

Pacientul care nu se mișcă singur trebuie schimbat de poziție la fiecare 2–3 ore, inclusiv noaptea, dacă medicul nu a recomandat altfel. Pe scaun, poziția se schimbă la fiecare oră.

Pe ce parte trebuie să doarmă pacientul cu AVC?

Poate dormi pe spate, pe partea sănătoasă sau pe partea afectată. Poziția pe partea afectată este foarte utilă, cu umărul adus ușor înainte, iar poziția pe spate se folosește pentru perioade mai scurte.

Ce exerciții se pot face acasă după AVC?

Mișcări ale brațelor cu mâinile împreunate, podul în pat, mișcarea gleznelor, exerciții pentru mână și ridicări de pe scaun, de 1–2 ori pe zi, câte 10 repetări, după aprobarea kinetoterapeutului.

Se poate face masaj după AVC?

Da, un masaj ușor, de la extremități spre inimă, relaxează și ajută circulația. Nu se masează o gambă umflată, caldă și dureroasă, zonele roșii de presiune sau rănile.

Cum se urcă scările după AVC?

Se urcă întâi cu piciorul sănătos și se coboară întâi cu piciorul afectat, ținându-se de balustradă cu mâna sănătoasă. Însoțitorul stă dedesubt: în spate la urcare, în față la coborâre.

Cum comunic cu un pacient cu afazie?

Vorbiți rar, cu propoziții scurte, puneți întrebări cu răspuns da sau nu, lăsați timp pentru răspuns și folosiți gesturi, imagini și scrisul. O tablă de comunicare cu imagini ajută mult.

Când trebuie sunat la 112 pentru un pacient după AVC?

La orice semn nou de AVC, durere de cap bruscă și puternică, convulsii, înecare cu imposibilitatea de a respira, lipsă bruscă de aer sau cădere cu lovirea capului.

Surse și lecturi suplimentare

Ghidul a fost alcătuit după recomandările internaționale pentru recuperarea și îngrijirea după AVC și trebuie folosit împreună cu indicațiile medicului, ale kinetoterapeutului și ale logopedului. Sursele sunt în limba engleză.

Vedeți și

Informațiile din acest ghid au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Exercițiile, masajul, alimentația și echipamentele se stabilesc împreună cu echipa medicală care îngrijește pacientul. În caz de urgență sunați la 112.

Recuperarea

Kinetoterapia după AVC: reînvățarea mișcării

Kinetoterapia (fizioterapia) ajută creierul și corpul să reînvețe mișcarea după un AVC: statul în șezut, ridicarea, echilibrul, mersul, folosirea brațului. Începe încă din spital și continuă luni de zile, iar exercițiile făcute acasă contează cel puțin la fel de mult ca ședințele.

  • 3 min de citit
  • 4 capitole
  • Actualizat: octombrie 2026

Ce face kinetoterapeutul

Evaluarea

Forța, tonusul muscular, echilibrul, mersul, riscul de cădere.

Poziționarea

Cum stă pacientul în pat și pe scaun ca să prevină durerea și rigiditatea.

Mobilizarea

Ridicarea din pat, transferurile, statul în picioare.

Mersul

Cu sprijin, cadru sau baston, apoi fără.

Brațul și mâna

Exerciții pentru forță și îndemânare.

Programul de acasă

Exerciții pe care le puteți face zilnic.

Exerciții frecvente

Brațele ridicate împreunăPodul: șezutul sus
Exerciții în pat: ridicarea brațelor cu mâinile împreunate și podul
  • ridicarea brațelor cu mâinile împreunate, în pat;
  • „podul”: ridicarea șezutului din culcat;
  • ridicări repetate de pe scaun;
  • statul în picioare cu transferul greutății de pe un picior pe altul;
  • mers cu pași controlați, apoi pe distanțe tot mai mari;
  • exerciții pentru mână: strângerea unei mingi moi, mișcarea degetelor.
Atenție

Faceți acasă doar exercițiile aprobate de kinetoterapeut. Exercițiile în picioare se fac cu cineva alături și cu un sprijin stabil.

Metode moderne de recuperare

MetodăCe presupune
Terapia prin constrângere (CIMT)Mâna sănătoasă este limitată, iar pacientul folosește intens mâna afectată.
Antrenament pe bandă de alergareMers repetat, uneori cu suspendare parțială a greutății.
Stimularea electrică funcționalăCurenți mici activează mușchii slabi în timpul mișcării.
Terapia prin oglindăImaginea mâinii sănătoase în oglindă „păcălește” creierul și stimulează mâna afectată.
Realitatea virtuală și jocurile videoExerciții repetate într-un mod motivant.

Nu toate metodele sunt potrivite pentru toți pacienții. Kinetoterapeutul alege combinația potrivită.

Cum ajută familia

Familia poate repeta exercițiile, poate ajuta la mers în siguranță și poate încuraja pacientul. Explicații detaliate, cu ilustrații, găsiți în ghidul de îngrijire la domiciliu.

Lista mea0 / 4

Verificați ce ați reținut

Trei întrebări scurte. Alegeți răspunsul și vedeți imediat explicația.

1Când începe kinetoterapia?

2Ce este terapia prin constrângere?

3Unde stă însoțitorul la mers?

Întrebări frecvente

Cât durează kinetoterapia?

Intensiv, în primele luni; apoi programul continuă acasă, adesea ani de zile, pentru menținere.

Doare kinetoterapia?

Exercițiile pot fi obositoare, dar nu trebuie să doară puternic. Spuneți kinetoterapeutului dacă apare durere.

Pot face exerciții singur?

Da, cele învățate și aprobate. Cele cu risc de cădere se fac cu cineva alături.

Surse

Articolul se bazează pe informații de la organizații medicale internaționale. Sursele sunt în limba engleză.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adresați-vă medicului. Dacă observați semne de AVC, sunați imediat la 112.

Recunoașteți un AVC în câteva secunde

Echilibru · Ochi · Față · Braț · Vorbire · Timp

Dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar și pentru câteva minute, sunați imediat la 112 și notați ora.

112
Recuperarea

Logopedia: recuperarea vorbirii și a înghițirii după AVC

Logopedul ajută pacienții după AVC să vorbească, să înțeleagă, să citească și să scrie din nou și, foarte important, să înghită în siguranță. Afazia și disfagia sunt frecvente după AVC, iar terapia logopedică poate face o diferență mare.

  • 3 min de citit
  • 4 capitole
  • Actualizat: octombrie 2026

Tulburările tratate de logoped

TulburareCe înseamnă
AfaziaDificultăți de a găsi cuvintele, de a înțelege, de a citi sau scrie. Inteligența este de obicei păstrată.
DizartriaVorbire neclară, lentă sau nazală, din cauza mușchilor feței, buzelor și limbii.
Apraxia vorbiriiCreierul nu mai poate coordona mișcările pentru a pronunța cuvintele.
DisfagiaDificultăți de înghițire, cu risc ca mâncarea să ajungă în plămâni.

Terapia limbajului

DANUVrei apă?Întrebări scurte, cu răspuns da sau nu, și imagini
Îngrijitorul comunică cu pacientul folosind o imagine și cartonașe DA și NU
  • exerciții de denumire a obiectelor și imaginilor;
  • completarea propozițiilor, conversații ghidate;
  • citit și scris, de la cuvinte simple la texte;
  • metode alternative: gesturi, imagini, tabla de comunicare, aplicații pe tabletă;
  • terapia prin melodie, la unii pacienți cu afazie severă.

Cercetările arată că terapia intensivă, de mai multe ore pe săptămână, aduce rezultate mai bune decât ședințele rare.

Înghițirea în siguranță

Logopedul evaluează înghițirea și recomandă consistența potrivită a alimentelor și lichidelor, poziția la masă și exerciții pentru mușchii gâtului.

  • pacientul stă drept, la 90°, la masă;
  • înghițituri mici, încet, fără distrageri;
  • lichidele pot fi îngroșate, dacă s-a recomandat;
  • igiena gurii după fiecare masă.
Sunați la 112

Tusea sau vocea „udă” după înghițire, febra sau infecțiile respiratorii repetate pot însemna că mâncarea ajunge în plămâni. Spuneți medicului.

Cum comunicați acasă

Lista mea0 / 5

O tablă de comunicare cu imagini și alfabet, ușor de printat, găsiți în ghidul de îngrijire la domiciliu.

Verificați ce ați reținut

Trei întrebări scurte. Alegeți răspunsul și vedeți imediat explicația.

1Ce este afazia?

2Ce semn arată că mâncarea poate ajunge în plămâni?

3Cum puneți întrebările unui pacient cu afazie?

Întrebări frecvente

Își pierde inteligența pacientul cu afazie?

De obicei nu. Problema este limbajul, nu gândirea.

Cât durează recuperarea vorbirii?

Depinde de gravitate. Progresele cele mai mari sunt în primele luni, dar pot continua ani de zile.

Pot face exerciții de vorbire acasă?

Da, cu cele recomandate de logoped. Conversațiile zilnice sunt și ele un exercițiu.

Surse

Articolul se bazează pe informații de la organizații medicale internaționale. Sursele sunt în limba engleză.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adresați-vă medicului. Dacă observați semne de AVC, sunați imediat la 112.

Recunoașteți un AVC în câteva secunde

Echilibru · Ochi · Față · Braț · Vorbire · Timp

Dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar și pentru câteva minute, sunați imediat la 112 și notați ora.

112
Recuperarea

Terapia ocupațională: întoarcerea la activitățile de zi cu zi

Terapia ocupațională ajută pacientul să reia activitățile de zi cu zi: îmbrăcatul, spălatul, mâncatul, gătitul, cumpărăturile, munca. Terapeutul ocupațional se uită la ce vrea și ce trebuie să facă omul și găsește căi, exerciții și adaptări pentru a reuși.

  • 3 min de citit
  • 4 capitole
  • Actualizat: octombrie 2026

Ce face terapeutul ocupațional

Activitățile zilnice

Îmbrăcat, igienă, mâncat, mers la toaletă.

Mâna și brațul

Îndemânare, apucare, coordonare.

Funcțiile cognitive

Atenție, memorie, planificare în activități reale.

Adaptarea casei

Bare, scaune de duș, iluminat, organizarea obiectelor.

Echipamentele

Tacâmuri adaptate, încălțătoare lungi, ajutoare de îmbrăcat.

Întoarcerea la muncă și hobby-uri

Planificare, adaptări, ritm.

Îmbrăcatul și igiena

123brațul afectatbrațul sănătosÎmbrăcarea începe cu partea afectată
Ordinea îmbrăcării: întâi brațul afectat, apoi capul, apoi brațul sănătos
  • Îmbrăcarea începe cu partea afectată; dezbrăcarea, cu partea sănătoasă.
  • Haine largi, cu fermoar sau arici.
  • Scaun de duș, bare de sprijin, covoraș antiderapant.
  • Burete cu mâner lung pentru spate și picioare.

În bucătărie

  • Obiectele folosite des, la înălțimea mâinii.
  • Farfurie antiderapantă și tacâmuri cu mâner gros.
  • Tăietor de pâine cu suport, deschizătoare electrice.
  • Gătit întâi cu supraveghere, apoi treptat singur.
Atenție

Pacienții cu neglijare sau tulburări de atenție nu trebuie lăsați singuri la aragaz până nu sunt evaluați.

Principiul de bază: lăsați-l să facă

Familia vrea adesea să ajute făcând totul în locul pacientului. Dar fiecare activitate făcută singur este un exercițiu. Oferiți timp, ajutor doar acolo unde e nevoie și încurajare. Multe idei de adaptări simple, făcute acasă, găsiți în ghidul de îngrijire la domiciliu.

Lista mea0 / 4

Verificați ce ați reținut

Trei întrebări scurte. Alegeți răspunsul și vedeți imediat explicația.

1Cu ce parte se începe îmbrăcatul?

2Care este scopul terapiei ocupaționale?

3Familia ar trebui să...

Întrebări frecvente

Diferența dintre kinetoterapie și terapie ocupațională?

Kinetoterapia lucrează mișcarea și mersul; terapia ocupațională, folosirea lor în activitățile zilnice.

Unde găsesc echipamente adaptate?

În magazinele de articole medicale; multe pot fi improvizate acasă.

Pot reveni la gătit?

Mulți pacienți pot, treptat și în siguranță, după evaluare.

Surse

Articolul se bazează pe informații de la organizații medicale internaționale. Sursele sunt în limba engleză.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adresați-vă medicului. Dacă observați semne de AVC, sunați imediat la 112.

Recunoașteți un AVC în câteva secunde

Echilibru · Ochi · Față · Braț · Vorbire · Timp

Dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar și pentru câteva minute, sunați imediat la 112 și notați ora.

112
Recuperarea

Spasticitatea și durerea după AVC

După AVC, mulți pacienți observă că mușchii de pe partea afectată devin rigizi, iar brațul se strânge sau piciorul se întinde fără voie. Aceasta este spasticitatea. Alături de ea pot apărea durerea de umăr și alte tipuri de durere. Ambele pot fi tratate, iar tratamentul timpuriu previne complicațiile.

  • 3 min de citit
  • 4 capitole
  • Actualizat: octombrie 2026

Ce este spasticitatea

După AVC, controlul creierului asupra mușchilor scade, iar unii mușchi devin hiperactivi. Brațul tinde să se îndoaie la cot, mâna să se strângă în pumn, iar piciorul să se întindă cu vârful în jos.

Rigiditate

Mușchii se opun mișcării, mai ales la mișcări rapide.

Spasme

Contracții involuntare, uneori dureroase.

Poziții anormale

Pumn strâns, cot îndoit, vârful piciorului în jos.

Dificultăți

La îmbrăcat, igienă, mers.

Cum se tratează spasticitatea

de la mână spre inimă, cu mișcări lungi și lente
Masaj ușor cu mișcări lungi, de la mână spre umăr și inimă
TratamentCe presupune
Poziționarea și întinderileZilnic, lent, menținute 20–30 de secunde
Ortezele și ateleleMențin mâna sau glezna în poziție corectă
Toxina botulinicăInjecții în mușchii hiperactivi, efect de 3–4 luni
Medicamente oraleBaclofen, tizanidină; pot da somnolență
KinetoterapiaExerciții după injecții, pentru rezultat maxim

Durerea de umăr

Umărul afectat poate deveni dureros pentru că mușchii slabi nu mai țin articulația la locul ei. Durerea apare mai ales când brațul atârnă sau este tras.

  • Sprijiniți brațul pe o pernă sau pe masă când pacientul stă jos.
  • Nu trageți niciodată de brațul afectat.
  • Mișcați brațul doar cu sprijinul omoplatului.
  • Spuneți medicului dacă umărul devine roșu, cald sau foarte dureros.

Alte tipuri de durere

Unii pacienți au o durere arzătoare sau ciudată pe partea afectată, numită durere centrală post-AVC, produsă de leziunea din creier. Ea răspunde la anumite medicamente (nu la calmantele obișnuite). Durerile de cap, de articulații sau musculare pot apărea și ele.

Lista mea0 / 4

Verificați ce ați reținut

Trei întrebări scurte. Alegeți răspunsul și vedeți imediat explicația.

1Ce este spasticitatea?

2Cât durează efectul toxinei botulinice?

3Cum preveniți durerea de umăr?

Întrebări frecvente

Spasticitatea apare la toți pacienții?

Nu. Apare la o parte dintre pacienți, mai des după AVC-uri mai severe.

Masajul ajută spasticitatea?

Masajul ușor relaxează, dar întinderile lente și poziționarea au efect mai important.

Durerea centrală se vindecă?

Poate fi controlată cu medicamente specifice; uneori se ameliorează în timp.

Surse

Articolul se bazează pe informații de la organizații medicale internaționale. Sursele sunt în limba engleză.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adresați-vă medicului. Dacă observați semne de AVC, sunați imediat la 112.

Recunoașteți un AVC în câteva secunde

Echilibru · Ochi · Față · Braț · Vorbire · Timp

Dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar și pentru câteva minute, sunați imediat la 112 și notați ora.

112
Emoții și memorie

Memoria și gândirea după AVC

După un AVC, mulți oameni observă că uită mai ușor, se concentrează greu sau obosesc repede când trebuie să gândească. Aceste schimbări cognitive sunt frecvente și reale. Unele se ameliorează în timp, iar strategiile simple pot ajuta mult în viața de zi cu zi.

  • 3 min de citit
  • 4 capitole
  • Actualizat: octombrie 2026

Ce funcții pot fi afectate

Memoria

Uitarea informațiilor recente, a programărilor.

Atenția

Greutatea de a urmări o conversație sau de a face două lucruri deodată.

Viteza de gândire

Totul durează mai mult.

Planificarea

Organizarea pașilor unei activități, luarea deciziilor.

Limbajul

Găsirea cuvintelor, înțelegerea.

Orientarea în spațiu

Rătăcirea pe drumuri cunoscute.

Demența vasculară

Când vasele de sânge ale creierului sunt afectate repetat, prin AVC-uri sau prin boala vaselor mici, funcțiile cognitive pot scădea treptat. Aceasta se numește demență vasculară. Spre deosebire de alte demențe, ea poate evolua „în trepte”, după fiecare nou eveniment.

Bine de știut

Cel mai eficient mod de a preveni demența vasculară este controlul tensiunii, al diabetului, al colesterolului și renunțarea la fumat, adică exact prevenția unui nou AVC.

Strategii pentru viața de zi cu zi

MIERCURI7octombrieLMMJVSDCalendar mareOrganizator de pastile
Calendar mare, ceas și organizator de medicamente pe zile
  • o rutină fixă pentru mese, medicamente, exerciții și somn;
  • un calendar mare și o agendă sau telefonul cu alarme;
  • un loc fix pentru chei, ochelari, telefon;
  • o singură activitate o dată, fără televizor pe fundal;
  • sarcini împărțite în pași, notați pe hârtie;
  • pauze regulate, fiindcă oboseala agravează memoria.

Mai multe idei practice pentru familie găsiți în ghidul de îngrijire la domiciliu.

Când e nevoie de evaluare

Dacă problemele de memorie sau gândire afectează viața de zi cu zi, cereți o evaluare neuropsihologică. Testele arată ce funcții sunt afectate și ce strategii sau terapii pot ajuta (reabilitare cognitivă).

Lista mea0 / 4

Verificați ce ați reținut

Trei întrebări scurte. Alegeți răspunsul și vedeți imediat explicația.

1Problemele de memorie după AVC...

2Cum se previne demența vasculară?

3Ce ajută memoria zilnic?

Întrebări frecvente

Jocurile de memorie ajută?

Exercițiile cognitive pot ajuta la sarcinile antrenate. Cel mai util este să exersați activități reale, din viața de zi cu zi.

Există medicamente pentru memorie după AVC?

Uneori se folosesc, dar efectul este limitat. Controlul factorilor de risc și reabilitarea cognitivă sunt mai importante.

Cum îi explic familiei că uit?

Explicați că este o urmare a AVC-ului, nu neatenție. Cereți ajutor cu notițe și reamintiri.

Surse

Articolul se bazează pe informații de la organizații medicale internaționale. Sursele sunt în limba engleză.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adresați-vă medicului. Dacă observați semne de AVC, sunați imediat la 112.

Recunoașteți un AVC în câteva secunde

Echilibru · Ochi · Față · Braț · Vorbire · Timp

Dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar și pentru câteva minute, sunați imediat la 112 și notați ora.

112
Emoții și memorie

Sprijinul familiei și al îngrijitorului după AVC

Când cineva drag are un AVC, toată familia se schimbă. Partenerul, copiii sau părinții devin îngrijitori, adesea peste noapte, fără pregătire. Grija pentru pacient este esențială, dar la fel de importantă este grija pentru cel care îngrijește. Un îngrijitor epuizat nu mai poate ajuta.

  • 3 min de citit
  • 4 capitole
  • Actualizat: octombrie 2026

Rolul familiei în recuperare

Motivația

Încurajarea zilnică contează enorm.

Exercițiile

Continuarea programului acasă.

Siguranța

Adaptarea casei, prevenirea căderilor.

Comunicarea

Răbdare, întrebări simple, timp pentru răspuns.

Medicamentele

Ajutor cu organizarea și reamintirea.

Legătura cu medicii

Informații despre evoluție, întrebări la consultații.

Toate aceste aspecte, cu ilustrații pas cu pas, sunt explicate în ghidul de îngrijire la domiciliu.

Semnele epuizării îngrijitorului

Și dumneavoastrăaveți nevoie de odihnă
Îngrijitorul se odihnește cu o ceașcă de ceai
  • oboseală permanentă, care nu trece cu somnul;
  • iritabilitate, tristețe, plâns ușor;
  • neglijarea propriei sănătăți și a propriilor controale;
  • izolare de prieteni și activități;
  • senzația că „nu mai pot”.
Atenție

Epuizarea nu este o slăbiciune. Este un semnal că aveți nevoie de ajutor și de odihnă.

Cum vă protejați

  1. Împărțiți sarcinile cu alți membri ai familiei; faceți un program scris.
  2. Acceptați ajutorul oferit de prieteni și vecini.
  3. Planificați zilnic un timp doar pentru dumneavoastră.
  4. Învățați tehnicile corecte de ridicare de la kinetoterapeut.
  5. Mergeți la propriile controale medicale.
  6. Vorbiți cu medicul de familie despre servicii de îngrijire la domiciliu și grupuri de sprijin.

Cum încurajați independența

Din dragoste, multe familii fac totul în locul pacientului. Pe termen lung, asta îi încetinește recuperarea. Fiecare activitate făcută singur, chiar și încet, este un exercițiu pentru creier.

Lista mea0 / 5

Verificați ce ați reținut

Trei întrebări scurte. Alegeți răspunsul și vedeți imediat explicația.

1Ce semn arată epuizarea îngrijitorului?

2Ce ajută recuperarea pacientului?

3Când cereți ajutor ca îngrijitor?

Întrebări frecvente

Mă simt vinovat când îmi iau timp pentru mine. Este normal?

Da, mulți îngrijitori simt asta. Dar pauzele vă ajută să aveți grijă mai bine de pacient.

Unde găsesc sprijin?

Medicul de familie, asistența socială, organizațiile de pacienți și grupurile de sprijin pentru familii.

Cum vorbesc cu copiii despre AVC-ul unui părinte?

Explicați simplu și sincer, potrivit vârstei. Lăsați-i să pună întrebări și implicați-i în activități potrivite.

Surse

Articolul se bazează pe informații de la organizații medicale internaționale. Sursele sunt în limba engleză.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adresați-vă medicului. Dacă observați semne de AVC, sunați imediat la 112.

Recunoașteți un AVC în câteva secunde

Echilibru · Ochi · Față · Braț · Vorbire · Timp

Dacă apare oricare dintre aceste semne, chiar și pentru câteva minute, sunați imediat la 112 și notați ora.

112
Made on
Tilda